De ce am renuntat la sala de forta

Cred ca nimeni nu stie, dar inainte sa scriu pe blogul asta, vindeam aparate fitness profesionale. Am avut acces la foarte multe sali de fitness, aveam cate un cartonas/card pentru fiecare sala din Constanta, plus cateva din Bucuresti. Totusi, nu ma simt in largul meu la o astfel de sala.

In primul rand e vorba de persoanele care frecventeaza aceste sali. Nu ma refer la fetele care au impresia ca daca si-au facut un abonament la sala si alearga 4 minute cu 16km pe ora o sa slabeasca 10 kg pana expira abonamentul. Realizeaza si ele ca nu o sa se intample dupa prima febra musculara. Ma refer la baietii aia mari. Bai, dar mari…MARI! Nu e de ajuns ca are 1 metru si 98 de cm, acum are si niste sani mai mari decat ai oricarei femei care citeste blogul asta. Nu o sa inteleg niciodata ideea de a-ti lucra corpul in asa hal incat sa ajungi sa arati ca o gorila, fara gat, cu vene care mai au putin si plesnesc in tine. De ce mai vii la sala? Esti gata! Esti mare! Las-o asa! Nu te mai recunoaste nimeni!

Pe langa asta, urmeaza postura si privirea. Ati fost la sala, i-ati vazut si voi. La fiecare 4 minute, acelasi individ se uita in oglinda si isi admira pectoralii, indreptandu-si spatele si arcuind sprancenele spre interior. La ce bun? Cu ce te ajuta sa arati ca Rocky si sa lucrezi la o companie care vinde pc-uri? Nici macar nu-ti mai poti apropia bratele de corp, iti iese jumatate din fund afara din scaun, apesi pe cate 4 taste deodata si nu-ti mai incape nici telefonul in buzunar.

Mi-e greu sa cred ca femeile ar fi atrase de o astfel de aratare, mi-e greu sa cred ca cineva e incantat de noul tau look. Am avut un prieten care, cu ajutorul unor pastile si injectii s-a transformat in aproximativ 6 luni intr-un astfel de malac. Nu-mi venea sa cred cand l-am vazut, l-am intrebat “bai, ai uitat sa te caci???”. Ce-i cu tine?, – Am fost la sala. Si te-au batut pana te-au umflat? Era desfigurat, avea o figura de purcel, plin de bube, epilat pe maini si pe picioare…dezgustator.

Acum vine adevaratul motiv. Incurajarile prietenilor. “Huaaaa! Acum! Siiii! Huaaaaa! Pfaaaaa! Faaaaaa! Inca una! Siiiii! POfaaaaaa!!! Hai ca poti! Pfuaaa!” – Taci dracu` si lasa-ma sa ridic saracia asta de gantera de 5 kg! Tu n-ai alta treaba? Du-te si incurajeaza-te singur.

Nu stiu, e o chestiune care se invata. Presupun ca nu vii acolo pentru prima oara, cantarind 45 de kg si incepi cu “Huaaaa! Acum! Siiii! Huaaaaa! Pfaaaaa! Faaaaaa! Inca una! Siiiii! POfaaaaaa!!! Hai ca poti! Pfuaaa!” . Cred ca dreptul asta se castiga.

In vestiar nu mai zic. Frate, nimeni n-are chiloti? Asa demodat sunt? Absolut toti malacii astia erau in putele goale si vorbeau despre fotbal. Ajunsesem sa ma schimb in masina, sa plec fara sa mai fac dus acolo, ca cine stie ce intamplare nefericita pateam daca scapam sapunul. La statura mea, nu m-as fi putut apara.

Probabil am mers la sala mai mult pentru psihic. Speram sa ma ajute sa-mi mai descarc din energia negativa, dar cred ca mi-ar fi trebuit un abonament la un club de fete. Un Tae Bo, un Pilates, o saltea de yoga pe care sa fac lumanarea.

Aveam si eu un corp “desenat” candva, inghitisem o broasca testoasa, se vedeau patratelele. Se pare ca acum broasca testoasa s-a intors cu fata la mine si i se vede umflatura de la carapace. In fine, cine ma alege?

 

Azi s-au intensificat starile mele, imi simt sfarsitul aproape, mi-e frica ca nu o sa rezist pana la data stabilita. Azi dimineata am lesinat in masina la semafor, m-au trezit niste soferi care probabil m-au claxonat si m-au injurat inainte sa ma ajute, probabil au iesit din masina sa ma bata si au realizat ca e ceva in neregula cu mine. Cred ca o sa renunt la condus incepand de azi, nu vreau sa ranesc pe cineva.

Azi am o zi grea, incerc sa ma concentrez pe ce am de facut, sa nu renunt inainte de termen. E greu, e foarte foarte greu. Ti-am mai trimis inca 2 mailuri si 2 sms-uri, tot nu ai avut puterea sa-mi raspunzi. As vrea sa cred ca o merit, dar as minti.

Ce e scris cu alb, e pentru ea, ii povestesc ce-am mai facut.

Advertisements
Comments
2 Responses to “De ce am renuntat la sala de forta”
  1. ioniboni says:

    Mai,cred ca se uita in oglinda lafiecare minute ,crezand ca s-au mai transformat putin:))
    Oricum daca ai ales sa renunti,inseamna clar ca nu era de tine.Si sigur ai sa faci tu ceva sa-ti placa.

  2. claudiahankins says:

    Tudor…poate starile tale sunt cauzate si din cauza ca nu mananci nimic. Trebuie sa rezisti pana la termen. Mai ei inca vreo 40 de ani de trait. Deci undeva pe la 70 ar tb sa fie acel “termen” de care vb. Nu-ti raspunde? du-te si vb cu ea face2face. nu vrea? atunci gaseste-ti alta fata! Sunt sigura ca daca tu ai distruge zidul asta ce ti l-ai construit nu in fata ta, ci in jurul tau ai observa ca sunt zeci de fete care vor sa fie in preajma ta. Nu le eticheta pe toate dupa neputinta fostei tale de a te aprecia.
    Fa-ti loc pentru alte ganduri. Alte ocupatii, alte si alte.
    Capul sus. Sus, mai, mai sus! Arunca o privire in jurul tau. Ai atatea de facut….
    Pup

Hai, uimeste-ne.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: