In apele cui sunt azi?

Ca in niciun caz in ale mele.

Cine naiba a inventat si atacurile astea de panica, nu stiu. Nimic nu te poate pregati pentru asa ceva, nici psihologul, nici pastilele si nici cartile de specialitate. Nici macar eu nu ma pot pregati sufleteste pentru un atac de panica, e brutal. Sunt constient ca il am, stiu ce am de facut, dar ma simt legat de maini si de picioare. Nu mai am gura sa strig si nici lacrimi sa plang, sunt la bordul unei epave psihice.

Ce rau imi pare ca nu m-am nascut insensibil, cocalar, prost crescut si libidinos. Astia nu au astfel de greturi. Ce-as vrea sa ragai alfabetul si sa miros a bere cu usturoi, sa ma pish pe mine la colt de strada cu zambetul pe buze, aplaudat de asa-zisii prieteni de pahar. E prea tarziu sa incerc acum, iti trebuie o experienta destul de mare sa poti fi primit intr-un astfel de grup. Nu pot sa mimez gramatica de Cogealac, nu sunt buhait de la alcool ieftin (nici macar nu beau, dupa un pahar de vin ma fac p…runa).

Nici macar nu-mi mai e dor de vechiul eu. Cand ma gandesc cate tampenii am facut in viata asta, cu buna stiinta si bine intentionat, imi vine sa o iau la fuga. Daca as putea sa dau timpul inapoi, as face-o degeaba, ca tot aceleasi greseli le-as face, asta pentru ca am fost fericit candva si mi-ar placea sa retraiesc sentimentele alea, chiar daca e gresit. Cred ca cea mai buna alegere ar fi sa dau timpul inapoi pana la momentul in care parintii mei au decis sa faca inca un copil pe care nu si-l doresc, sa nu mai fecundez ovulul cu capul meu transparent, sa innot impotriva curentului si sa ma sinucid prin cadere libera pe covor. Ar exista si solutia sa ma spanzur intra-uterin cu cordonul ombilical, dar as pune in pericol viata mamei mele.  Cum nu putem da timpul inapoi, mai bine nu ne mai gandim la asta ca ne face si mai mult rau. Nu stiu de ce vorbesc la plural, nu am prieteni imaginari, dar cred ca va implicam si pe voi in monolog ca si spectatori pe o scena macabra.

Daca pare ca-mi plang prea mult de mila, de fapt nu pare, e adevarat. Unii oameni isi plang de mila si nu fac nimic sa iasa din starea asta de cacat, iar eu sunt unul dintre ei. Asta mi-am propus, sa nu fac nimic sa ies din starea asta de cacat, sa las lucrurile sa se agraveze in asa hal incat sa nu ma mai gandesc vreodata ca exista vreo sansa sa fie bine. Nu, e un miraj, a fost dintotdeauna. Psihologul ma incurajeaza contracost, restul imi citesc din carti niste statistici sau versete din biblie. Atacul de panica e pe sfarsite, iar scrisul nu m-a ajutat deloc. Am incercat si metoda asta, care functiona candva. E semn bun, nu-mi revin.

O melodie trista, pe masura articolului, pentru a accentua ideea de dramatic prostesc:

 

Advertisements
Comments
2 Responses to “In apele cui sunt azi?”
  1. dias141 says:

    Citeam acum cateva zile ca scrisul ne elibereaza ( culmea ! chiar de kilogramele in plus ), dar eu nu prea cred in asta…Eu cred ca scrisul nu ne face decat sa ne constientizam starea, o privim in oglinda, dar nu ne detasam de ea, ba, din contra

  2. claudiahankins says:

    tudor! atacurile de panica nu sunt fun deloc, dar te pot sfatui (din proprie exp) sa inspiri-expiri puternic pret de ceva minute. da fuga pe net (cred k e cel mai rapid) si cauta (impotriva vointei tale aflat sub efectul atacului de panica) ceva amuzant pe youtube sau oriunde. Trebuie sa te educi in asa fel incat sa iesi singur din asta. Pe mine nu ma ajutau nici prietenii sau familia care erau langa mine in acele momente, nu stiu de ce. Priveste partea plina a paharului. Parintii nu te-au vrut? Gandeste-te cate persoane (familie, prieteni) ai facut sa zambeasca pana acum. Timpul, poti sa-l dai inapoi, pe telefon, altfel nu. Scrisul….ajuta. Ajuta pentru ca uite….ai fct articolul asta iar eu acum, o persoana care nici macar nu te cunoaste iti spune: been there, done that. capul sus! ai de facut multa lume fericita, iar din ce am citit esti un tip cu simtul umorului. Mai revin pe aici, numai bine

Hai, uimeste-ne.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: