Stateam sprijinit de un perete, eram imbibat de ploaie.
Toata lumea ma privea.
Nu puteam sa nu observ privirile care ma masurau din cap pana in picioare, aveam costumul acela negru.
Deodata, cineva m-a luat in brate, fara sa-i pese de hainele mele ude.
Pana la urma, de ce i-ar fi pasat…
Eram doar o…umbrela.
Azi se implineste o luna de cand nu mai ploua in viata ta, de cand ai inchis umbrela.
Like this:
14 bloggers like this post.
Reblogged this on Basil Wheel.
hmm.ce comparatie trista, insa si pozitiva in acelasi timp..deci esti considerat protector..insa in acelasi timp ai notat “doar”…
Astazi aveti voi ceva cu ploaia,….
Mutati-va in Germania. Ati ajunge sa scrieti numai despre soare….Sa visati insorit
Like pentru piesa!
offfffff!!!!! capul sus…de cate ori sa ti zic?
Pingback: Să “ne râdem” un pic. Mai mult « claudiahankins
Pingback: http://csebuics… | Basil Wheel
l-am repus ca link la mine, posturile reblogate nu se pot edita, sorry
….fix you sau the scientist ????…..fix you…ooooo, da!!!